Mario Vargas Llosa, "Pantaleon şi vizitatoarele"

În ultimele săptămâni am asistat plin de admiraţie la naşterea unui nou star media: un oarecare primar dintr-o comună moldovenească, cuprins de febra legalizării prostituţiei în România, doreşte cu ardoare să potolească năbădăile sătenilor săi înfiinţând un bordel comunal. Pantaleon Pantoja, eroul lui Mario Vargas Llosa din romanul Pantaleon şi vizitatoarele (şi chiar este un erou, căpitan destoinic în armata Perului), pune la îndemâna tuturor doritorilor un excelent "manual" pentru proxeneţi, întocmit ca la carte şi transmis prin rapoarte periodice, într-un limbaj funcţionaro-milităresc, superiorilor săi. Scopul, evident unul patriotic, domolirea elanului gradaţilor şi soldaţilor dintr-o zonă de frontieră a Perului unde se înmulţiseră violurile şi crescuse îngrijorător natalitatea, astfel încât bordelul ambulant (variantă sud-americană a Hanului Zburător al lui Chesterton), menit a deservi mai multe cazărmi din regiune, îşi găseşte rapid utilitatea. Romanul este o satiră spumoasă la adresa regimului cazon în care curvele, puse în registrele de plăţi ale Armatei, sunt "vizitatoare", iar clienţii - "uzufructari", Llosa realizând în acelaşi timp o antrenantă alternanţă a registrelor narative, în spiritul plurilingvismului romanesc.