Leapşă literară
1. Ce carte ai recomanda şi de ce unui dezamãgit din dragoste ?
Depinde care-i ideea – dacă e vorba să-l remontez, i-aş recomanda jurnalele lui Kierkegaard din perioada rupturii logodnei cu Regine Olsen (dragostea lui nu aproape mistică, ci de-a dreptul mistică, într-atât de mistică, încât se converteşte cu de la sine putere în... mistică pură şi dură), atât de vindecătoare. Dacă, dimpotrivă, ideea e să-i zgândăr cât mai masochist şi, hopefully, cauterizant rana, cred că aş alege Djamilia lui Aitmatov (sirop, dar fiere de amar).
2. Ce carte ai recomanda şi de ce iubitului / iubitei ?
Acum, pe loc? O Divină Comedie beată cum e cutremurătorul poemul de amor Moscova-Petuşki – pentru că, atunci când ne-am uitat la documentarul despre şi cu Venedikt Erofeev, am înţeles din privirea ei că filmul nu reuşea s-o facă să intre în frecvenţa de rezonanţă cu genialul alcoolic (bine, pe vremea aia încă beam, şi e aproape sigur că şi asta a funcţionat pentru ea ca inhibitor).
3. Ce carte ai recomanda şi de ce celui mai bun prieten?
Am zis mai sus: Moscova-Petuşki.
4. Ce carte ai recomanda şi de ce unui copil de 10 ani ?
Micul Prinţ. Pentru că altfel nu se prea poate.
5. Ce carte ai recomanda şi de ce unui mare aventurier/călător ?
Fie memoriile de călătorie ale lui Marco Polo, ca să-l stârnească la drum, fie Ecleziastul, ca să se lase de drumuri.
6. Ce carte ai recomanda şi de ce unui duşman cunoscut ?
Probabil ceva de Coelho, să se idiotizeze complet. Sau de Dan Puric - din nefericire pentru teribilul actor, tot cam aia e.
7. Ce carte ai recomanda şi de ce unei persoane care nu iubeşte lectura ?
Alice în ţara minunilor. E o carte delectabilă şi pentru tipii inteligenţi, dar fără organ pentru ficţiune. Iar dacă nici cartea asta nu-l delectează în vreun fel, atunci s-a scos – nu va cheltui niciodată bani pentru bibliotecă. Se va distra probabil cu alte chestii în lumea asta reală, din care nu va înţelege nimic.
8. Ce carte ai recomanda şi de ce unuia “cu nasul pe sus” ?
Adică unuia care crede că există calităţi care te fac decisiv superior faţă de ceilalţi? Fenomenul Piteşti al lui Virgil Ierunca – e una dintre puţinele cărţi care-l pot învăţa că nu există decât o calitate care te face mai uman, anume aceea de a fi întotdeauna inferiorul aproapelui tău.
9. Ce carte ai recomanda şi de ce celui care apare primul în lista ta de bloguri ?
Primul blog din listă e A sorta fucked up fairytale. Fiind, aşadar, vorba despre o inteligenţă sarcastică cu gust pentru basme ţăcănite, o recomandare plauzibilă ar putea fi Pinocchio in Venice, a lui Robert Coover.
10. Ce carte ai recomanda şi de ce unuia care crede cã le-a vazut pe toate în viaţã ?
Cartea lui Iov. Ca să cunoască pe cineva care, într-adevăr, le-a văzut pe toate, şi să vadă că asta nu-i tocmai o fericire. Şi să ştie cum să reacţioneze dacă are ghinionul să înceapă să vadă din ce în ce mai multe.
7 Comentarii:
Eu aş da unui duşman Finnegan s wake, să vadă că limbile pot fi o mare pedeapsă.Şi să ajungă să tacă măcar pentru o vreme, să îşi înghită răutatea pe limba lui de şarpe.
Păi da, dar poate că există şi riscul să înveţe cum să-şi bifurce, trifurce, cvadrufurce şi tot aşa - până la şaptişpe, parcă - limba. Şi atunci să te ţii de muşcături plurilingve...
Aşa că tot duşmanii idioţi îi prefer. Cei inteligenţi m-ar face arşice.
offtopic - ai o leapsa
http://chestiilivresti.blogspot.com/2009/08/mihail-sebastian-despre-marcel-proust.html
cred ca si mie mi-ar fi greu sa vad documentarul acela, desi intr-o vreme imi doream.
@ Dragoş: Ok, mersi, ne-am pus creierii la lucru.
@ White Noise: De vreo patru luni încoace, nu mai îndrăznesc să mă uit la el, deşi dvd-ul îmi trage întruna cu ochiul. Naiba (chiar) ştie de ce!
Da Alice in tara minunilor e o carte foarte buna. Si ar merge si un Vantul prin salcii... e scrisa pentru copii, dar, ca toate cartile pentru copii, are un mare substrat mare pentru adulti.
@ Afreuda: Asa cred si eu. Insa nu pentru substratul "matur" sau "adresat maturilor" le recitesc eu acum, dimpotriva, asta mi se pare partea cea mai plictisitoare. Uite, de exemplu, despre "Pinocchio" s-a tot scris ca ar fi o carte in care Collodi ar figura riturile de initiere masonica etc. Ce ma intereseaza pe mine povestea asta? Eu incerc sa recitesc povestea cu ochiul sufletesc al unui copil, ignorand pe cat posibil hipermetropia ochiului intelectual adult. Si daca nu reusesc, prefer sa dau vina pe carte, mai degraba decat pe sufletul meu de copil :)
Trimiteți un comentariu