Poemul de sâmbăta asta (48)
Pentru întâia oară, pedesologii blogului nostru servesc cauza Poeziei adoptând un pedese arborat pe catargul altui blog. E vorba de un poem patern tutelând un blog fratern - adică de un text de Mircea Ivănescu decupat din interviul recent din "Observator cultural" de fraternul Caligraf Alexandru. (Nu pun link, a pus Alexandru, a pus şi Luiza, şi e oricum uşor de găsit.)
Aşadar, Mircea Ivănescu, lecţia despre modestia la cub:
N-aveam intenţia să scriu. Probabil c-am avut-o iniţial, să ajung şi eu scriitor. (…) Dar eram aşa de convins că n-am să ajung niciodată în situaţia respectivă, că nu mi-am mai pus problema. Plecam de la titluri, n-aveam intenţia să comunic ceva sau să fac texte meşteşugite, s-aduc vorba, să ascund, să amîn.
Postări
Noroc că aseară mi-a spus Zum că a apărut interviul, că nu-l văzusem în Obs. De-atunci l-am recitit de căiteva ori. Şi nu-mi amintesc să fi citit alt interviu cu Mircea Ivănescu.
M-a uimit lecţia de modestie, deşi aflasem din poemul tău filial că Mircea Ivănescu e ”poetul discreţiei absolute”. Cum să nu fiu uimit cînd declară că ”nu-i venea nimic”, transcria ce auzea prin jur. Sau că ”n-a citit” unele din cărţile pe care le-a tradus : ) Sau că n-a citit ”nici a zecea parte din titlurile cu care sînt creditat.”
Şi mi se pare că îşi populează răspunsurile, ironic, cu alte figuri discrete: Shakespeare ”n-avea nici un fel de idee în cap. Şi că era şi-un tip complet lipsit de memorie. Umbla cu un carneţel şi transcria tot ce se discuta în jurul lui. Toate citatele celebre din Hamlet sînt schimburile de injurii dintre străjeri. Aşa mi s-a întîmplat şi mie.” Sau Botta, care-l invită să controleze un dulap plin cu haine, ca să se convingă că nu mai scrie: ”
luiza încă n-a pus linkul, dar îl pune acum, ca să împlinească retrospectiv această profeţie :)
@ Alexandru: Ehe, tot e ceva - admite implicit că a citit zece la sută din bibliografia cu care e creditat :) (Ceea ce tot enorm e - Nemoianu spune undeva, în "Tradiţie şi libertate" cred, că Mircea Ivănescu e cel mai cult om din lume - acceptând reducerea aritmetică la scară, tot rămâne în top 100, într-un fel de Forbes al miliardarilor în singurele hârtii foşnitoare cu valoare reală pe lumea asta!)
@ Luiza: Ah, sincronicităţile astea jungiene! :) (Pe care îţi mulţumesc că le faci reale)
Trimiteți un comentariu